Înapoi la pagina : Informaţii medicale

Boala de reflux gastroesofagian

Autor : Dr. Cristina Ghiaţă, medic specialist Gastroenterologie

Refluxul gastroesofagian este un proces normal, fiziologic, care constă în deplasarea retrogradă, fără efort, a conţinutul gastric către esofag. Refluxul gastroesofagian apare de mai multe ori pe zi, în special după mese voluminoase, fără să producă simptome sau leziuni ale mucoasei esofagiene.

Boala de reflux gastroesofagian (B.R.G.E.) apare când cantitatea de conţinut gastric care refluează în esofag este peste limitele normale, determinând apariţia simptomelor, asociate sau nu cu leziuni esofagiene (de exemplu, esofagita). Aceasta este consecinţa depăşirii mecanismelor normale antireflux. Leziunile esofagiene apar ca urmare a dezechilibrului între factorii de apărare ai mucoasei esofagiene (barierele antireflux, peristaltica esofagiană, rezistenţa tisulară) şi factorii de agresiune conţinuţi în fluidul de reflux (acid clorhidric şi pepsină, săruri biliare, enzime pancreatice).
Boala de reflux gastroesofagian (B.R.G.E.) poate să apară la orice vârstă, fiind mai frecventă la adulţii peste 40 de ani. Ambele sexe sunt în mod egal afectate, bărbaţii având însă o incidenţă mai mare a complicaţiilor. Boala de reflux gastroesofagian este întâlnită la 25 până la 75 % din femeile însărcinate, simptomele debutând de regulă în cursul sarcinii şi dispărând curând după naştere.

Principalele simptome (clasice) ale bolii de reflux gastroesofagian sunt :

  • pirozisul : senzaţie de arsură retrosternală inferioară, ce poate iradia ascendent către baza gâtului; apare în special după mese voluminoase sau după consum de grăsimi, condimente, citrice, alcool, cafea, ciocolată, mentă, dar şi în anumite posturi (aplecat în faţă sau poziţie culcată)
  • regurgitaţia : refluarea conţinutului gastric în cavitatea bucală, fără efort de vomă

Alte simptome ale bolii de reflux gastroesofagian sunt :

  • disfagie : dificultate la înghiţirea bolusului alimentar
  • odinofagie : durere la înghiţirea bolusului alimentar (deglutiţie dureroasă)
  • manifestări extraesofagiene : durere toracică noncardiacă, simptome pulmonare (tuse, astm, pneumonie de aspiraţie), laringiene (răguşeală, disfonie), faringiene (faringită), halitoză, sughiţ cronic, senzaţie de globus ("nod în gât"), eroziuni dentare

În majoritatea cazurilor, prezenţa simptomelor clasice (pirozisul şi regurgitaţia) este suficientă pentru a stabili diagnosticul de boală de reflux gastroesofagian şi începerea tratamentului medicamentos. În general, testele diagnostice sunt rezervate cazurilor care nu răspund la tratament medical sau pacienţilor cu semne de alarmă (disfagie, odinofagie, scădere ponderală, anemie, hemoragie digestivă) sau manifestări extraesofagiene. De asemenea, vârsta înaintată şi antecedentele familiale de cancer la nivelul tractului digestiv superior impun investigarea pacientului.

Investigaţiile diagnostice utile sunt :

  • endoscopia digestivă superioară cu prelevare de biopsii : metoda ideală pentru evidenţierea leziunilor mucoasei esofagiene induse de reflux, aprecierea extensiei acestora şi excluderea altor cauze; doar 40 până la 60 % dintre pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian prezintă modificări endoscopice ale esofagului distal
  • măsurarea pH-ului esofagian (pH-metria) : monitorizarea ambulatorie a pH-ului esofagian timp de 24 de ore
  • alte metode : examen radiologic baritat, manometrie esofagiană

Boala de reflux gastroesofagian se poate complica cu :

  • esofagită de reflux (esofagită peptică) - cel mai frecvent
  • ulcer esofagian, ce poate determina hemoragie digestivă sau rar perforaţie esofagiană
  • stenoze esofagiene peptice
  • esofag Barrett (leziune premalignă, cu risc de dezvoltare a adenocarcinomului esofagian)

Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian este în principal medical (modificarea stilului de viaţă şi tratamentul medicamentos), intervenţiile chirurgicale sau endoscopice antireflux fiind necesare doar la o proporţie mică de pacienţi.
Modificarea stilului de viaţă constă în aplicarea următoarelor măsuri :

  • oprirea fumatului
  • evitarea consumului excesiv de alcool
  • ridicarea capului patului cu 5 - 10 centimetri
  • evitarea poziţiei culcat timp de 3 ore după masă
  • scăderea în greutate (pentru pacienţii supraponderali)
  • evitarea meselor abundente (de preferat adoptarea unui program de 3 mese pe zi cu două gustări intercalate)
  • evitarea consumului de grăsimi, cafea , ciocolată, ceai, băuturi carbogazoase, mentă, citrice, tomate, condimente, ceapă, usturoi, oţet
  • evitarea aplecatului imediat după masă
  • evitarea unor medicamente : aspirină, teofilină, diazepam, estrogen, progesteron

Tratamentul medicamentos al bolii de reflux gastroesofagian are la bază folosirea următoarelor clase de medicamente :

  • antiacide : neutralizează acidul gastric refluat cu ameliorarea rapidă a simptomatologiei
  • antisecretorii : inhibă secreţia acidă
  • prokinetice : stimulează golirea gastrică şi peristaltica esofagiană
  • protectori de mucoasă

Tratamentul chirurgical sau endoscopic antireflux este indicat în cazul eşecului tratamentului medicamentos în controlul simptomelor sau în vindecarea esofagitei şi la pacienţii ce necesită tratament antireflux pe termen lung pentru prevenirea recăderilor clinice.