Înapoi la pagina : Informaţii medicale

Bronşita

Autor : Dr. Simona Bucşa Dobre, medic specialist Pneumologie

Bronşita este o inflamaţie a pasajelor bronşice, căile respiratorii care conectează traheea la plămâni.
Interiorul fiecărui pasaj bronşic este căptuşit cu o mucoasă umedă, ale cărei celule sunt ciliate. Cilii se mişcă de jos în sus, antrenând astfel impurităţile spre exterior.
Deşi mucusul şi firele de păr din fosele nazale opresc trecerea prafului şi a altor impurităţi care se pot afla în aerul inspirat, se poate ca agenţi patogeni sau noxe să treacă, mergând spre plămâni. Tusea este reacţia naturală a corpului la această invazie.
Agenţii patogeni sau noxele provoacă inflamarea căilor bronşice iar ca răspuns la inflamaţie, mucusul este produs în exces. Inflamaţia şi producerea de substanţă mucoasă în exces pot distruge cilii responsabili cu curăţarea căilor respiratorii. Cilii deterioraţi îşi pierd capacitatea de a funcţiona, mucusul obstrucţionează căile respiratorii, ceea ce face dificilă respiraţia, deci aportul de oxigen scade. Mucusul se poate infecta cu bacterii, ceea ce poate duce la alte tipuri de boli pulmonare, cum ar fi pneumonia.

Există două tipuri de bronşită :

  • bronşita acută, care durează mai puţin de şase săptămâni
  • bronşita cronică, care este recurentă şi apare frecvent de-a lungul a doi sau mai mulţi ani

Bronşita acută, iniţial, se reprezintă ca o strângere în zona pieptului, urmată de o tuse. Cu cât substanţa mucoasă se acumulează în plămâni, bolnavul va începe să elimine flegmă galbenă sau verde. Bronşita acută poate fi, de asemenea, caracterizată prin :

  • uşoară febră
  • dificultăţi de respiraţie
  • durere în plămâni
  • respiraţie şuierătoare

Bronşita cronică are aceleaşi simptome ca bronşita acută. În bronşita cronică, tusea va produce constant flegmă galbenă, verde sau albă. Bronşita cronică este o formă de boală pulmonară obstructivă.

Cauzele bronşitei

Din punct de vedere al cauzei, bronşita poate fi :

  • bronşită infecţioasă : bronşita infecţioasă este cauzată de agenţi patogeni – virusuri sau bacterii
  • bronşită iritativă : bronşita iritativă este urmarea expunerii la vapori toxici sau praf

Bronşita acută apare cel mai frecvent în legătură cu infecţiile pulmonare. 90 % din infecţiile pulmonare sunt virale (produse de viruşi) iar 10 % sunt bacteriene (produse de bacterii).

Fumatul poate contribui, de asemenea, la bronşită. Fumatul paralizează cilii din plămâni, care sunt responsabili de curăţarea căilor respiratorii. Fără curăţarea corespunzătoare, substanţa mucoasă se poate forma şi acumula în plămâni, ceea ce poate contribui în cele din urmă la bronşită.
Fumatul este principala cauză de apariţie a simptomelor de bronşită cronică. Fumatul sau expunerea la fumul de ţigară (fumatul pasiv) timp îndelungat irită tuburile bronşice şi afectează cilii. Această situaţie apare după mai mulţi ani - bronşita cronică este de obicei diagnosticată la fumători, după vârsta de patruzeci de ani. Bronşita cronică de la fumat nu este contagioasă şi simptomele pot fi mai puţin severe decât în cazurile acute.

Astmul poate fi o alta cauză a existenţei simptomelor aparente de bronşită cronică la copii şi adolescenţi. Astmul cronic sever poate provoca obstrucţia permanentă a căilor respiratorii, rezultatul fiind bronşita astmatică. Bronşita astmatică are multe simptome asemănătoare bronşitei cronice.

Bronşita cronică poate fi, de asemenea, cauzată de apariţia repetată a bronşitei acute. Plămânii, slăbiţi cu fiecare caz de bronşita acută, devin mai sensibili ajungându-se la bronşita cronică.

Diagnosticul şi tratamentul bronşitei

Medicul specialist pneumolog vă va examina pentru a stabili cauza tusei. El va asculta inima şi plămânii pentru a stabili dacă aveţi respiraţie şuierătoare sau dacă inima bate prea tare, ambele simptome putând indica faptul că organismul nu primeşte suficient oxigen. Bronşita poate provoca, de asemenea, o creştere a tensiunii arteriale.
Stabilirea unui diagnostic medical de bronşită cronică este un proces de eliminare. Alte posibile boli pulmonare trebuie să fie excluse pentru a ajunge la diagnosticul de bronşită. În majoritatea cazurilor de bronşită cronică, simptome de emfizem sunt, de asemenea, descoperite în timpul diagnosticului medical. Când ambele boli co-există, condiţia este menţionată ca bronhopneumopatia cronică obstructivă.

Bronşita cronică persistentă este o problemă gravă. Această boală poate afecta permanent căile bronşice şi poate duce la boli pulmonare obstructive cronice, o stare medicală gravă în care plămânii sunt deterioraţi iremediabil, determinând scăderea capacităţii respiratorii, progresiv şi iremediabil.

Testul de spirometrie

Testul de spirometrie măsoară funcţia pulmonară. În timpul unui test de spirometrie respiraţia este monitorizată în timp ce se respiră într-un tub ataşat la un spirometru. Spirometrul măsoară volumul pulmonar şi cât de uşor trece aerul prin plămâni. în cazul în care rezultatele testului de spirometrie şi examenul fizic o cer, pot fi recomandate teste suplimentare, de exemplu o radiografie pentru a stabili cât de afectaţi sunt plămânii de boală.

Tratamentul bronşitei

Bronşita acută apare frecvent atât la copii cât şi la adulţi. De multe ori aceasta va dispare într-o perioadă relativă de şase săptămâni de la debut şi nu necesită neaparat asistenţa medicilor sau medicaţie. Tratamentul recomandat include cât mai mult repaus la pat, consumul de cât mai mult lichid şi folosirea unui sirop de tuse (lucru care nu necesită o prescripţie medicală).

Tratamentul pentru bronşita cronică include adesea antibiotice pe bază de recomandare medicală. În timp ce aceste antibiotice nu pot vindeca bronşita, ele pot contribui la evitarea apariţiei unei infecţii secundare. De asemenea, poate fi recomandat un vaccin antigripal pentru a vă proteja împotriva altor afecţiuni pulmonare.

Atentionare !

Medicaţia fără recomandarea medicului nu este recomandată.

Pentru ameliorarea simptomelor, va fi nevoie să beţi multe lichide pentru a subţia mucusul din plămâni. Puteţi primi, de asemenea, o reţetă pentru un bronhodilatator. Acesta este un medicament pentru inhalare care va reduce inflamaţia şi vă va ajuta să respiraţi mai uşor.

În cazul în care căile respiratorii au fost expuse la bacterii sau viruşi, poate apare bronşita infecţioasă. Bronşita infecţioasă de natură virală NU se tratează cu antibiotice. NUMAI în cazul în care bronşita infecţioasă este cauzată de bacterii se prescriu antibiotice pentru a elimina infecţia.

Pentru a uşura simptomele, medicul poate recomanda :

  • odihnă, cel puţin opt ore pe zi
  • în cazul în care căile respiratorii sunt foarte inflamate, utilizarea unui medicament bronhodilatator care ajută la reducerea inflamaţiei şi reducerea tusei
  • dacă fumaţi, renunţarea la fumat
  • dacă nu puteţi dormi din cauza tusei, un medicament care conţine codeină pentru a vă ajuta să vă odihniţi
  • dacă tusea este seacă, un antitusiv; dacă tusea este productivă, un expectorant, pentru a elimina mucusul
  • folosirea unui umidificator pentru a evita uscarea tractului respirator

Prevenirea bronşitei

  • dacă lucraţi într-o zonă în care sunteţi expus la praf sau alte tipuri de substanţe iritante, purtaţi o mască de praf
  • dacă se poate, să evitaţi contactul cu oameni care au răceli sau alte boli respiratorii
  • dacă locuiţi într-o zonă care are un nivel ridicat de poluare a aerului, este mai bine să staţi în interior în perioada în care poluarea atinge cota maximă; poluarea aerului provoacă bronşita
  • uneori, oamenii dezvoltă bronşita datorită unul reflux gastroesofagian (acizii din stomac ajung înapoi în esofag); dacă vă confruntaţi cu crize frecvente de reflux acid, faceţi o programare la un medic specialist gastroenterolog pentru a rezolva problema
  • oamenii care au alergii pot fi, de asemenea, predispuşi la bronşită; persoanele care au alergii trebuie să evite intrarea în contact cu substanţe care provoacă o reacţie alergică
  • spălaţi-vă mâinile cu apă caldă şi săpun pe tot parcursul zilei pentru a distruge agenţii patogeni
  • renunţaţi la fumat

Fumătorii şi cei expuşi la poluarea industrială trebuie să ia măsuri suplimentare de precauţie pentru a evita apariţia bolii.