Înapoi la pagina : Informaţii medicale

Suprasolicitarea fizică

Autor : Florin Badea, profesor de sport

Suprasolicitarea fizică poate cauza probleme de discomfort atât fizic cât şi psihic. De aceea, pentru a evita neplacerile provocate de suprasolicitarea fizică, începeţi treptat programul de exerciţii fizice.

Trebuie să aveţi grijă, la începerea unui program de exerciţii fizice există riscul apariţiei unor leziuni atât în corpul muscular producând întinderi sau rupturi musculare cât şi la locul de prindere al muşchiului pe os prin tendon. Aceasta este una dintre cele mai comune şi mai uşor de evitat leziuni cauzate de suprasolicitarea fizică. Acest tip de leziune apare atunci când forţa care acţionează asupra muşchiului, creşte mai repede decât posibilitatea de adaptare a muşchiului la efort. Această suprasolicitare fizică duce frecvent la o cedare a părţii terminale a muşchiului numită TENDON care este un ţesut mai puţin elastic. Această rupere se manifestă prin durere spontană sau la mobilizare, posibile umflături şi vânătăi. Leziuni uşoare, cum ar fi tendinita şi bursita pot apare frecvent, însemnând că un tendon sau bursa se inflamează (BURSA este un mic sac alcătuit dintr-o membrană sinovială ce conţine un lichid seros şi se află situată la nivelul ţesuturilor care se mişcă unele pe altele, pentru o alunecare fără frecare).

Explicaţia apariţiei acestui tip de leziune constă în faptul că tendoanele - părţile terminale mult mai puţin elastice ale muşchiului - nu au o reţea de vase proprie, precum muşchii şi de aceea ele se "hrănesc" prin difuziune de la vasele muşchilor. În cazul apariţiei unei solicitări fizice intense, corpul muşchiului, vascularizat şi elastic poate face faţă efortului pe când tendoanele trebuie să beneficieze de o "pregătire" pentru a ajunge la capacitatea de funcţionare maximă. Pentru a le "încălzi", este nevoie ca vasele de sânge din muşchi să se dilate pentru a aduce substanţele nutritive. Efortul fizic aplicat tendoanelor trebuie să fie gradat, de la zero (starea de semi-repaos) la starea de solicitare maximă.

Cele mai obişnuite zone din partea inferioară a corpului, unde pot apare leziunile datorate suprasolicitării fizice sunt tendonul lui Ahile, fluierul piciorului, tendonul patelar (aflat în partea din faţă a genunchiului) şi şoldul. Cele mai obişnuite zone din partea superioară a corpului, unde pot apare leziunile datorate suprasolicitării fizice sunt umărul şi cotul (uneori această leziune este numită "cot de tenis").

Daca apar durerea şi, sau umflătura, cel mai bine este să se întrerupă sau să se modifice activitatea pentru a odihni zona afectată. Pentru a reduce durerea şi umflătura, alături de repaos şi de administrarea unui anti-inflamator, poate fi utilizată o pungă cu gheaţă. Dacă simptomele persistă, este recomandabil să se meargă la un examen medical, la un specialist în medicină sportivă sau medic de familie. Exerciţiile de întindere (numite stretching) pot fi folosite în recuperare în cazul leziunilor cauzate de suprasolicitare fizică. Dacă sunt făcute corect, exerciţiile de întindere pot fi de asemenea folosite pentru a preveni aceste leziuni. Exerciţiile de întindere pregătesc muşchiul pentru a face faţă forţelor care vor acţiona asupra tendoanelor sau altor structuri. Aceste exerciţii ar trebui efectuate după o încălzire a organismului, cum ar fi o plimbare în pas vioi sau o repriză de alergare (jogging). Exerciţiile de întindere trebuie să fie folosite atât pentru partea superioară cât şi partea inferioară a corpului, prin antrenarea fiecărei grupe musculare timp de 15 până la 30 de secunde, cu două - trei repetări, fără sărituri. Exerciţii uşoare de întindere pot fi folosite şi după încheierea programului principal de exerciţii.

Alături de folosirea exerciţiilor de întindere pentru încălzire, se recomandă şi o abordare progresivă a exerciţiilor fizice din program. Leziunile datorate suprasolicitării fizice sunt de obicei rezultatul unei activităţi caracterizate de "prea mult, prea greu, prea brusc". Începeţi de la un nivel scăzut de efort, crescând gradat întâi numărul repetiţiilor şi apoi intensitatea exerciţiilor. Această creştere gradată trebuie să fie de aproximativ 10 procente în fiecare săptămână, presupunând că efectuaţi exerciţii fizice de cel puţin două - trei ori pe săptămână.

S-a observat că supra-antrenamentul are un efect negativ şi asupra stării psihice. În principal, oamenii care au dus o viaţă sedentară şi apoi, brusc, au decis să facă o schimbare majoră în acest sens, sunt cei care întâmpină cele mai mari probleme.

De cele mai multe ori, oamenii decişi să facă schimbări majore se aşteaptă şi la rezultate majore într-o perioadă foarte scurtă de timp, aceste rezultate dorite rapid putând fi scăderea semnificativă în greutate, creşterea substanţială a masei musculare, îmbunătăţirea funcţionării sistemului cardio-respirator. Nerealizarea acestor dorinţe într-o perioadă scurtă de timp duce de cele mai multe ori la scăderea motivaţiei, depresie, anxietate, şi scăderea încrederii în sine.
La început, aceşti oameni sunt foarte motivaţi, dar ei au nevoie de mai mult decât atât. Schimbarea stilului de viaţă sedentar presupune multă răbdare şi disciplină. Pentru a avea rezultate pozitive, este nevoie de un plan bine organizat de către un specialist, profesor de educaţie fizică, antrenor, kinetoterapeut, cu care să lucreze împreună, pentru un scop comun.

Un specialist bine pregătit poate juca, de multe ori, rolul unui psiholog, poate susţine şi ajuta în atingerea obiectivelor dorite.

Urmând aceste sfaturi puteţi reduce probabilitatea de a vă confrunta cu probleme de ordin fizic sau psihic cauzate de suprasolicitarea fizică.