Info medical Articole medicale Alimentatia pe grupe de varsta

Alimentatia pe grupe de varsta

Alimentatia trebuie sa raspunda nevoilor grupei de varsta din care facem parte. O alimentatie corespunzatoare varstei, in contextul unui stil de viata sanatos, asigura o dezvoltare armonioasa a organismului.

Alimentatia la nou nascut si sugar

Alimentatia la nou nascut si sugar se bazeaza pe lapte matern, alimentul ideal cu raport optim calciu / fosfor 2.2 si fosfor / magneziu 4 / 1. Diversificarea alimentatiei incepe dupa varsta de 4 - 6 luni cu sucuri de fructe, cereale, piureuri vegetale, iaurt.
Momentul diversificarii diferea in functie de laptele primit si nevoile fiecarui copil. Medicii specialitatii Pediatrie din Centrul nostru ofera detalii parintilor interesati.

Alimentatia la copilul mic (1 - 3 ani), prescolar, scolar

Aceasta perioada se caracterizeaza prin : crestere rapida a copilului in primul an de viata cu pana la 50 %; greutatea se dubleaza pana la 4 ani apoi creste cu 2 - 3 kg pe an pana la varsta de 9 - 10 ani; inaltimea creste cu 6 - 8 cm pe an. In jurul varstei de 5 - 6 ani se produce o crestere a tesutului adipos mai accentuata la fetite decat la baieti fenomen denumit "adiposity rebound". Daca fenomenul se produce mai devreme, creste riscul de obezitate.

Se recomanda :

  • consumul de alimente care contin fier (carne slaba, peste, legume verzi, spanac, urzici, salata patrunjel, leustean, telina, galbenus de ou); calciu si vitamina D (produse lactate 1,5 – 2 %); zinc (carne, peste, cereale, produse lactate); fluor (apa de baut)
  • evitarea suplimentelor cu vitamine si minerale (se pot recomanda la copiii cu boli cronice, anorexici)
  • evitarea consumului de snacksuri, prajeli, bauturi cu continut crescut in zahar
  • participarea la mesele in familie
  • selectarea reclamelor TV privind alimentele si dulciurile ce pot fi vizionate de copii

In primii ani copiii vor fi invatati sa manance singuri, la masa, cu lingurita.
Copiii nu trebuie fortati sa manance totul din farfurie.

Familia are un rol cheie in influentarea comportamentelor copiilor prin asigurarea unei alimentatii sanatoase, promovarea activitatii fizice si a activitatilor in aer liber, reducerea activitatilor statice (privitul excesiv la televizor, statul la computer).

Alimentatia la varsta pubertatii

Puberatea este o perioada de crestere si dezvoltare rapida, creste productia de estrogeni, progesteron, testosteron, apar caracterele sexuale secundare.
Este o perioada de cautare a independentei si autonomiei, adolescentii devin nonconformisti, incearca sa se deosebeasca de parinti, isi creeaza propiul sistem de valori, apare gandirea abstracta.
Este o perioada vulnerabila in care pot apare tulburari de comportament alimentar (diete restrictive, aport crescut de grasimi, dulciuri, bauturi indulcite cu zahar, snacks-uri), comportamente la risc (consum alcool, droguri).
Adolescentii participa mai rar la mesele in familie, apare influenta grupurilor.

Tulburarile de comportament alimentar reprezentate in principal de anorexia nervoasa si bulimie, reprezinta a treia boala cronica la adolescenti cu incidenta de 1,5 - 5 %.
Rolul familiei si al scolii in aceasta perioada este de a identifica comportamentele la risc si tulburarile de comportament alimentar.

Se recomanda consumul de produse lactate, al alimentelor care contin fier (deficitul de fier determina alterarea raspunsului imun, scaderea rezistentei la infectii, afectarea functiilor cognitive si a memoriei), zinc pentru crestere si maturare sexuala, acid folic necesar la varsta reproducerii

Alimentatia la varstnici

Alimentatia varstinicilor este influentata de anumite particularitati ale acestei grupe de varsta si anume : scaderea masei musculare si osoase, edentatia, dificultati in procurarea hranei legate de anumite disabilitati locomotorii, patologia cronica asociata, polimedicatia, alterarea senzatiei gustative, atrofia gastrica. La aceasta grupa de varsta apar deficite de vitamina D, vitamina B 12.

Se recomanda :

  • consumul de carbohidrati complcsi (cereale integrale, legume, vegetale), grasimi nesaturate (peste, produse lactate uleiuri de floarea soarelui, masline)
  • reducerea aportului de grasimi saturate si colesterol (carne grasa, mezeluri), grasimi transnesaturate (creme, prajeli, uleiuri partial hidrogenate)
  • suplimentarea cu vitamine B12, D, E, calciu, zinc
  • consumul adecvat de apa - evitarea deshidratarii
  • mentinerea greutatii corporale cu evitarea obezitatii dar si subponderalitatii


Bibliografie :

  • Krause’s Food and Nutrition in childhood; Nutrition in adolescence; Nutrition in aging; Nutrition in the community
  • Tratat Roman de Boli Metabolice – Viorel Serban
  • Istoria Universala a Medicinei si Farmaciei – Radu Iftimovici