Bronhoscopia

Dr. Andreea Vlad
Medic specialist Pneumologie

Bronhoscopia este o procedura minim invaziva prin care este posibila vizualizarea interiorului cailor aeriene - laringe, corzile vocale, trahee, bronsii principale si bronsii segmentare.

Bronhoscopia poate ridica unele intrebari din partea pacientului. Voi incerca sa raspund la cele mai frecvente 10 intrebari legate de bronhoscopie pe care pacientii mi le adreseaza in consultatie.

Cand este necesara bronhoscopia ?

Efectuarea bronhoscopiei este in scop diagnostic sau terapeutic.

Efectuarea bronhoscopiei in scop diagnostic : orice simptomatologie respiratorie peristenta pentru care examenele facute anterior nu au gasit o cauza : hemoptizie, tuse cronica, dispnee cu wheezing localizat, radiologica : descoperirea unor modificari pe radiografia sau CT-ul de torace, asa cum pacientii le numesca desea “pata pe plaman la radiografie” (atelectazie, adenopatii, revarsat pleural etc.), de laborator (suspiciunea de tuberculoza atunci cand alte metode au esuat, investigatii microbiologice).

Efectuarea bronhoscopiei in scop terapeutic : extragerea corpilor straini traheobronsici, aspirarea secretiilor din caile aeriene, intubari dificile in anestezie, terapia fistulelor bronsice, practicarea lavajului bronho-alveolar in scop terapeutic (ex. proteinoză alveolară), bronhoinstilatia diverselor medicamente, administrarea locală a solutiilor de trombină in bronhii in hemoptizii, rezectia paliativă a tumorilor endoluminale si dezobstructii paliative (laserterapia, crioterapia, endobrahiterapia, electrocauterizarea, implantarea de stenturi).

Ce aparat este folosit pentru bronhoscopie ? Cat de gros este tubul ?

Pentru bronhoscopie se foloseste un aparat numit bronhoscop. Acesta foloseste un tub prevazut cu o camera la capat. Grosimea tubului bronhoscopului poate fi comparata cu cea a unui creion.
In functie de tipul bronhoscopului, imaginile pot fi urmarite pe un ecran sau direct, la celalat capat al bronhoscopului.

Cel mai adesea se foloseste un tub flexibil - bronhoscopul flexibil (necesita anestezie locala) si doar in anumite cazuri selectate un tub rigid - bronhoscopul rigid (necesita anestezie generala).
Bronhoscopia flexibila se foloseste cel mai adesea in scop diagnostic pentru indicatiile mentionate mai jos.
Bronhoscopia rigida se foloseste cel mai adesea in scop terapeutic in cazul hemoptiziilor masive, pentru extragerea de corpi straini traheobronsici (adesea cand bronhoscopia flexibila nu a dat rezultate bune), pentru plasare de stenturi, terapie fotodinamica.

Tubul bronhoscopului poate fi introdus pe cale nazala sau bucala. In Romania, se prefera calea bucala care are avantajul ca permite o anestezie locala de calitate a traheei si o buna vizualizare a faringelui. Pacientul este rugat sa permita fixarea unei piese bucale prin care se introduce tubul bronhoscopului. Se face aceasta manevra pentru a evita deteriorarea canalului bronhoscopului.

Bronhoscopie

Cand nu poate fi efectuata bronhoscopia ?

Inainte de a efectua investigatia, sunt necesare cateva analize de rutina : spirometrie, electrocardiograma si analize de sange.

Contraindicatiile bronhoscopiei sunt absolute si relative.

Contraindicatiile absolute ale bronhoscopiei : absenta consimtamantului, obstructie severa la spirometrie (VEMS sub 25 - 30 % ; VEMS : volumul expirator maxim pe secunda), insuficienta respiratorie cu hipoxemie severa la efectuarea gazelor de sange arteriale (PaO2 sub 65 mm Hg ; PaO2 : presiunea arterial a oxigenului), hemoptizii masive recent oprite, alte hemoragii, aritmii maligne cu instabilitate hemodinamica, infarct miocardic recent, sub 6 saptamani, angina pectorala instabila, deficit de coagulare.

Contraindicatiile relative ale bronhoscopiei : pacient necooperant, anevrism de aorta, obstructie traheala partiala sau stenoze laringiene, ventilatia mecanica, uremie si hipertensiune pulmonara (risc de hemoragii importante), obstructie de vena cava superioara, debilitate, varsta avansata, malnutritie, stari terminale, alergie sau contraindicatiile administrarii xilinei, epilepsie, insuficienta circulatorie cerebrala.

Bonhoscopia este o inteventie dureroasa ?

In cazul efectuarii bronhoscopiei flexibile, se face o anestezie locala cu xilina sub forma de spray si picaturi (pacientul va fi intrebat daca este alergic sau daca a facut crize de epilepsie inainte de aceasta).
In cazul abordului nazal se unge bronhoscopul cu gel cu xilina concentratie 2 %. Dupa patrunderea bronhoscopului in trahee, cat si la patrunderea in bronhiile primitive, se instileaza un supliment de anestezic (cate 2 ml).
Pacientul sta in sezut, pe un scaun special, avand un pulsoximetru pe deget care monitorizeaza saturatia in oxigen.

In cazul efectuarii bronhoscopiei rigide, se efectueaza de catre medicul anestezist o anestezie generala, folosind substante numite neuroleptice care adorm pacientul timp de 10 - 20 minute cat este nrecesar pentru efectuarea interventiei.

Marea majoritate a pacientilor descriu bronhoscopia ca o senzatie dizagreabila, dar nedureroasa la patrunderea bronhoscopului pe gat si apoi in faringe, perceptia depinzand atat de pacient cat si de patologie si de medic.

Ce pregatiri se fac inainte de procedura ?

Mentinerea "a jeun"
Inainte de a efectua procedura, pacientul nu mananca si nu bea cu minim 6 ore inainte. De asemenea, dupa investigatie, pacientul este sfatuit sa nu manance si sa nu bea timp de aproximativ 2 ore deoarece se face o anestezie locala inainte de procedura si exista riscul ca alimentele si bauturile consumatesa fie inhalate.
Dacă pacientul are diabet zaharat insulino-dependent, se va discuta cu medicul momentul optim pentru procedura (eventual după doza si masa de dimineată).

Analize
Analizele standard necesare inainte de procedura sunt : hemoleucograma, timp de sangerare, coagulare, spirometrie, ECG. Pot fi necesare si alteanalize in functie de particularitatile cazului.

Medicamente anticoagulante
Daca pacientul ia tratament anticoagulant (Sintrom, Trombostop, Eliquis, Pradaxa, Xarelto), sau antiagregant plachetar (Plavix, Trombex, Aspirina), se discuta cu medicul si in functie de indicatiile acestuia se stabileste intreruperea / inlocuirea / reintroducerea lor dupa procedura.

Cat dureaza efectuarea bonhoscopiei ?

Bronhoscopia dureaza 5 - 10 minute, in functie de complexitatea cazului, a cooperarii pacientului, a manevrelor efectuate si a experientei medicului care efectueaza procedura.

Ce trebuie sa aduca pacientul in ziua bronhoscopiei ?

Pe langa cartea de identitate, pacientul trebuie sa aduca toate documentele medicale. Sunt foarte importante radiografiile, CT-urile la care se adauga analizele de sange, spirometria, ECG-ul, lista completa cu medicamente si internarile anterioare.
Daca bronhoscopia se face intr-un centru care are contract CAS, atunci si biletul de trimitere si cardul de asigurat.

Cand se elibereaza rezultatul bronhoscopiei ?

Pacientului i se elibereaza imediat un buletin de examinare unde doctorul care a efectuat interventia noteaza ceea ce s-a vazut in cursul procedurii. Pe langa acest buletin, pacientul va primi si toate rezultatele analizelor prelevate (aspirat bronsic, lavaj bronsic, biopsie) – eliberarea acestora poate dura de la cateva zile pana la cateva saptamani, in functie de tipul analizei.

Care sunt complicatiile bronhoscopiei?

Complicatiile bronhoscopiei sunt rare, dar posibile.

Cele mai frecvente complicatii ale bronhoscopiei sunt : sangerarea dupa biopsie, pneumotorax, tuse seaca persistenta, laringospasmul, infectia, vocea ingrosata datorata prezentei de mucus la nivelul corzilor vocale. Mai ales daca s-a efectuat biopsie sau lavaj bronhoalveolar, pacientul poate tusi in acea zi dupa procedura, poate expectora o sputa cu cateva striuri sanguinolente si poate face febra.
De asemenea, prezenta bulelor de aer poate da un usor discomfort.
Foarte rar poate aparea edemul pulmonar acut sau infarctul miocardic.

Pacientul trebuie sa anunte medicul sau sa se prezinte inapoi la spital daca : apar dificultati in respiratie, sputa contine mai mult de 30 ml sange si febra dureaza mai mult de 24 ore.


Pacientul poate merge acasa dupa bronhoscopie ?

Pacientul poate merge acasă in aceeasi zi. Este supravegheat aproximativ 1 - 2 ore dupa procedura (clinic, saturatie, tensiune arteriala).
Daca au fost folosite substante sedative inainte de procedura, este indicat ca pacientul sa nu conduca in aceeasi zi.