Info medical Articole medicale Deficitul de vitamine - avitaminoza

Deficitul de vitamine - avitaminoza

Avitaminoza reprezinta un deficit de vitamine in organism. Vitaminele sunt factori nutritivi esentiali (nu sunt sintetizate de organism). Sursele de vitamine sunt carnea, pestele, produsele lactate, cerealele, fructele si legumele, continutul in vitamine al acestora fiind diferit atit din punct de vedere calitativ cit si cantitativ. De-a lungul secolelor s-a constatat ca privarea de un anumit aliment a determinat boli precum beriberi, scorbutul, pellagra ale caror simptome s-au remis la reintroducerea in dieta a alimentului deficitar.
Persoanele sanatoase care au alimentatie variata nu ar trebui sa prezinte deficiente de vitamine.

Deficitul de vitamine (avitaminoza) s-a observat in :

  • dietele dezechilibrate
  • dietele de slabire cu un numar de calorii sub 1100 - 1200 kcal / zi
  • asociere cu anumite obiceiuri alimentare
  • malabsorbtia
  • malnutritia
  • interventii chirurgicale in sfera digestiva, inclusiv chirurgia bariatrica
  • boli comsumptive
  • nutritia parenterala
  • dupa anumite tratamente medicamentoase (chimioterapie)

Deficitul de vitamina A afecteaza vederea nocturna; xeroftalmia se caracterizeaza prin atrofia glandelor perioculare si hipercheratoza la nivelul conjunctivei, afectarea corneei si chiar orbire; la nivelul tegumentelor determina hipercheratoza cu piele uscata.

Deficitul de vitamina D produce rahitismul la copil (caracterizat clinic prin deformari la nivelul cartilajelor de crestere, tibie, radius, humerus, ulna precum si dureri osoase si musculare, tetanie hipocalcemica) si osteomalcia la adult (scaderea densitatii osoase cu pseudofracturi de coloana, tibie, slabiciune musculara); osteoporoza (scaderea densitatii osoase indusa de varsta prin scaderea nivelurilor de estrogeni).

Deficitul de vitamiana E se intilneste la varstnici, pacientii cu malnutritie, cu boli cronice (hemodializati) si se asociaza cu manifestari neurologice (hiporeflexie, ataxia - lipsa de coordonare a miscarilor, scaderea sensibilitatii cutanate), manifestari vasculare (risc crescut de ateroscleroza), scaderea prostaglandinelor si cresterea nivelurilor de prolactina implicata in simptomele sindromului premenstrual

Deficitul de vitamina K este rar la adult si poate fi determinat de malabsorbtia de lipide (insuficienta pancreatica), dezechilibrul florei intestinale dupa antibioticoterapie prelungita. Se manifesta prin tendinta la hemoragie. La nou nascut poate apare un sindrom hemoragipar postpartum din cauza unui transfer deficitar de vitamina K transplacentar si de aceeea se administreaza vitamina K intramuscular profilactic.

Deficitul de vitamina B1 produce manifestari neurologice (confuzie, neuropatie periferica, encefalopatia Wernicke), psihoza Korsakoff (tulburari de memorie, tulburari cognitive), afectare cardiaca (insuficiente cardiaca), anorexia, scadere ponderala

Deficitul de vitamina B2 determina cheilite, stomatite angulare, eruptii la nivelul pielii, sant nazolabial, scrot , vulva, senzatie de arsura la nivelul ochilor, senzatie de arsura la nivelul limbii si gurii

Deficitul de vitamina B3 (niacin) produce pellagra (dermatita, diaree, dementa) cu manifestari cutanate (eruptie cutanata eritematoasa pe zonele expuse la soare), manifestari digestive (diaree, greata, chelita, stomatita), manifestari neuropsihiatrice (letargie, depresie, apatie, anxietate, scaderea capacitatii de concentrare).

Deficitul de vitamina B5 (acid pantotenic) produce iritabilitate, insomnie, fatigabilitate, cefalee, slabiciune musculara, parestezii.

Deficitul de vitamina B6 produce neuropatii periferice, iritabilitate, anxietate, confuzie, glosita, cheilita.

Deficitul de vitamina B7 (biotina) este implicat in dermatita seboreica.

Deficitul de acid folic produce afectare neurologica, anemia megaloblastica, iar la gravide se asociaza cu defecte de tub neural.

Deficitul de vitamina B12 determina anemia megaloblastica, glosita, neuropatia periferica senzitiva.

Derficitul de vitamina C se asociaza cu astenia, fatigabilitate, dispnee, dureri articulare si musculare, manifestari cutanate (purpura, echimoze), hemoragii gingivale.

Vitaminele si prelucrarea alimentelor

Prin procesul de prelucrare a alimentelor, vitaminele sufera modificari calitative si cantitative :

  • carnea prajita pierde 50 % din vitamina B1
  • carnea fiarta pierde 14 % din vitamina B1
  • fierberea legumelor si fructelor determina pierderea a 90 % din vitamina C
  • prelucrarea carnii prin coacere / gratar determina distrugerea vitaminelor B cu pina la 20 %

Pierderea de vitamina se reduce prin :

  • fierberea la aburi sub presiune
  • introducerea legumelor in apa clocotita
  • reducerea timpului de fierbere la minimum necesar
  • evitarea taierii legumelor foarte marunt
  • prin congelare se pastreaza calitatile nutritive ale fructelor si legumelor

Indicatiile tratamentului cu vitamine

Tratamentul cu vitamine se efectueaza atunci cand se constata un deficit de vitamine, in situatiile de nutritie parenterala prelungita, in situatii de malabsorbtie, in convalescenta, in dietele severe de slabire.

Toxicitatea vitaminelor

Majoritatea vitaminelor sunt toxice la doze foarte mari :

  • vitamina A : tegumente uscate, fisurate, caderea parului, cheilite, gingivite
  • vitamina D : calcificari osoase, litiaza, calcificari de tesuturi moi, greata, varsaturi, constipatie, poliurie, polidipsie
  • vitamina E este toxica la peste 1000 mg / zi
  • vitamina B1 este toxica in doze de peste 1000 ori valoarea nutritionala cand poate produce supresia centrilor respieratori, cefalee, convulsii, slabiciune musculara, aritmii, reactii alergice
  • niacinul (vitamina B3) este toxic la doze de peste 6 g pe zi prin eliberare de histamina crescind riscul de ulcer peptic si astm bronsic; deasemenea exista toxicitate hepatica
  • vitamina C poate determina tulburari gastrointestinale si diaree, creste riscul de litiaza renala (prin formare de oxalati), creste riscul de carcinogenaza la pacientii cu infectie Helicobacter Pylori
  • Nu se cunoaste toxicitate pentru acidul pantotenic, vitamina B6, acidul folic, vitamina B12, biotina

Concluzii

  • vitaminele sunt componente importante ale alimentatiei.
  • alimentatia variata asigura necesarul de vitamine fara a impune suplimentarea acestora

totusi :

  • se recomanda suplimentare cu acid folic in perioada de preconceptie si primul trimestru de sarcina pentru profilaxia defectelor de tub neural
  • se recomanda administrarea de vitamina D la nou nascut si sugar pentru profilaxia rahitismului (laptele matern un contine cantitati suficiente de vitamina D)
  • se recomanda administrarea de vitamina K la nou nascut

Deficientele de vitamine demonstrate trebuie corectate.
Toxicitatea la vitamine apare la doze foarte mari.
Ghidul de nutritie pentru persoanele adulte cu diabet zaharat nu recomanda suplimentarea dietei cu vitamine in situatiile cand nu s-a identificat un deficit vitaminic.


Alte sectiuni din articolul despre vitamine :


Bibliografie :

  • Krause's Food and Nutrition ; Micronutrients Therapy .Vitamines
  • Tratat Roman de Boli Metabolice - Viorel Serban
  • Nutrition Therapy Recommendations Guideline for the Management of Adults with Diabetes
  • Pub med : The discovery of the vitamins . Int.J Vitam Nutr Res 2012; J Gastroenterology Hepatol. 1999 Apr;14(4):301-8. Discovery of vitamin B12 in the liver and its absorption factor in the stomach: a historical review. Okuda K(1).; J Nutr. 2004 Jun;134(6):1299-302. The discovery of vitamin D: the contribution of Adolf Vindaus ; Ann Nutr Metab. 2012;61(3):259-64. Thediscovery of vitamin C. Carpenter KJ(1). Author information: