Înapoi la pagina : Informaţii medicale

Infarctul miocardic

Autor : Dr. Ramona Bică, medic specialist Cardiologie

INFARCTUL MIOCARDIC reprezintă o urgenţă medicală, care are ca substrat blocarea unei artere de la nivelul inimii, cel mai frecvent de către un cheag de sânge (numit şi tromb). Oprirea bruscă a fluxului arterial la nivelul muşchiului inimii, duce la distrugerea acestuia şi poate determina decesul pacientului.

Pe parcursul vieţii, la nivelul vaselor inimii (artere coronare), se depun grăsimi. În anumite zone, acestea formează depozite de grăsimi, aşa numitele plăci aterosclerotice. Aceste plăci sunt bogate în colesterol, iar formarea lor este favorizată de fumat, alimentaţia bogată în grăsimi, excesul ponderal, excesul de alcool, sedentarism, dar şi de unele afecţiuni precum diabetul şi hipertensiunea arterială. Aceste plăci determină îngustarea diametrului vasului. Îngustarea diametrului vasului se numeşte stenoză.

Recunoscut la timp, un pacient cu infarct miocardic are şanse de a fi salvat şi recuperat, dacă se prezintă într-un interval de 4 până la 6 ore de la debut.

Primele ore de la debutul infarctului miocardic reprezintă perioada critică, datorită riscului de deces prin tulburări de ritm şi prin riscul de extindere progresivă a ariei de necroză.

Simptomele infarctului miocardic :

  • dureri la nivelul toracelui, brusc instalate, tip opresiune sau strângere, care pot iradia la nivelul mandibulei, în braţe sau în spate
  • lipsa bruscă de aer (dispnee)
  • senzaţie bruscă de slăbiciune sau ameţeală
  • transpiraţii reci, paloare
Atentionare !

Dacă aceste simptome durează mai mult de 10 până la 15 minute, este de recomandat să apelaţi serviciul de urgenţă 112.

În timpul în care aşteptaţi ambulanţa, puteţi lua Aspirină 300 de miligrame pe care o mestecaţi, în cazul absenţei alergiei la aceasta. Aspirina intervine în reducerea cheagului de sânge, cauza obstrucţiei arterelor coronare.

Tratamentul infarctului miocardic va începe de la primul contact al pacientului cu medicul.
Pacientul este internat într-un serviciu de cardiologie, unde va beneficia de tratament medicamentos şi cel mai important, de efectuarea unei coronarografii în timpul căreia se poate realiza tratamentul intervenţional. Scopul coronarografiei este de a identifica artera obstruată şi de a o dezobstrua, cu reluarea fluxului prin arteră (manevră numită reperfuzie coronară). Aceasta constă în introducerea, sub anestezie locală, a unui cateter, ghidat radiologic, pe o arteră de la nivelul mâinii sau piciorului până la nivelul arterei obstruate. La acest nivel, trombul poate fi aspirat, iar la nivelul stenozei restante, se implantează un dispozitiv numit stent, sub forma unui tub mic din plasă, care va împiedica reapariţia stenozei.

Cu cât reperfuzia coronară se realizează mai repede, cu atât aria de necroză va fi mai mică, iar recuperarea mai rapidă. Acest beneficiu poate fi obţinut dacă reperfuzia coronară se realizează în primele 4 - 6 ore de la debutul infarctului.

Pacientul va rămâne sub supraveghere cardiologică între 48 şi 72 de ore sau mai mult, în funcţie de gravitatea infarctului miocardic. Este important de precizat, că fiecare pacient va avea un tratament medicamentos, pe care trebuie să îl urmeze. Întreruperea acestui tratament, în special în primele 12 luni de la implantarea stentului, creşte riscul de a forma un tromb în stent, cu refacerea infarctului, de cele mai multe ori fatal. De asemenea, pacientul cu infarct va rămâne toată viaţa pe tratament medicamentos care va fi adaptat după fiecare consult cardiologic.

Este important ca pacientul să facă eforturi pentru modificarea stilului de viaţă, cu înlăturarea factorilor care cresc riscul cardiovascular : oprirea fumatului, adoptarea unei diete sănătoase, bogată în fructe şi legume, fără alimente procesate, evitarea alimentelor de tip fast-food, practicarea unui sport de tip cardio în vederea combaterii sedentarismului, diagnosticarea precoce a diabetului şi instituirea unui tratament precoce al acestuia. Pacienţii pot beneficia de recuperare cardiovasculară, unde pot efectua activităţi fizice adaptate, sub stricta supraveghere a medicului cardiolog.

Este de asemenea important, ca pacienţii post-infarct miocardic să fie apţi de a se reîntoarce la muncă, după o perioadă adecvată de recuperare.

Pacientul care a suferit un infarct miocardic trebuie să meargă în mod regulat la medicul cardiolog, să urmeze tratamentul recomandat, să se informeze despre afecţiunea sa, să îşi modifice stilul de viaţă.