Info medical Articole medicale Dermatita atopica

Dermatita atopica

Dr. Alina Crisan (Cupsa) 
Medic specialist Dermatologie-venerologie

Dermatita atopica reprezinta o afectiune cutanata inflamatorie, care creeaza o senzatie intensa de prurit (mancarime), cu evolutie cronica. Dermatita atopica afecteaza in mod caracteristic prima copilarie dar poate debuta la toate grupele de varsta. 60 % din cazuri apar inainte de primul an de viata si, pana la 85 % din cazuri, debuteaza pana la 5 ani.
Se apreciaza ca 10 - 20 % dintre copii si 1 - 3 % dintre adulti sufera de dermatita atopica iar prevalenta bolii este in continua crestere mai ales in tarile dezvoltate.

Dermatita atopica - cauza si mecanism

Dermatita atopica este considerata o afectiune multifactoriala, a carei expresie clinica depinde de interactii complexe :

  • predispozitie ereditara (70 % din pacienti au un istoric familial de atopie)
  • bariera cutanata alterata functional (datorita unor tulburari ale metabolismului lipidic epidermic)
  • anomalii imunologice
  • factori neuroendocrini
  • o serie de factori declansatori sau agravanti ai leziunilor cutanate

Dintre factorii care pot cauza dermatita atopica, cel mai frecvent sunt incriminati :

  • factori alimentari - lapte de vaca, oua, alune, arahide, soia, grau, peste, fructe de mare
  • aeroalergeni - acarienii din praful de casa
  • agenti infectiosi - Staphylococcus aureus, Pytirosporum ovale
  • factori de contact - agenti de curatare ce contin alcool, substante care usuca pielea (astringente), parfumuri, detergenti si sapunuri dure
  • imbracaminte stramta si abraziva din lana sau materiale sintetice
  • factori fizici - temperaturi extreme
  • stressul emotional

Dermatita atopica - manifestari clinice

Simptomul primar si dominant al dermatitei atopice este pruritul (macarime) ce declansaza frecvent un cerc vicios : pruritul conduce la grataj (scarpinat), gratajul determina modificari cutanate care, in final, vor scadea pragul de sensibilitate la stimuli (hiperreactivitate cutanata) care declanseaza pruritul declansand, din nou, senzatia de prurit. La copil, pruritul determina fecvent intrerurperi in somnul de noapte, cu iritabilitate marcata secundara insomniei datorata senzatiei de prurit.

Caracteristica clinica o reprezinta tegumentele uscate (xerotice).

Manifestarile clinice in dermatita atopica sunt variabile, iar aspectul leziunilor ca si distributia lor sunt dependente de varsta. Astfel, se descriu 3 faze ale dermatitei atopice :

  • infantila (intre 2 luni si 2 ani) in care leziunile au un caracter acut (papulovezicule si zone zemuinde), situate mai ales la nivelul capului (scalp, obraji), gatului, trunchiului si fetei de extensie a extremitatilor
  • a copilariei (intre 4 si 10 ani de viata), in care leziunile sunt mai putin acute si mai putin umede, sunt frecvent localizate in zonele flexoare (pliurile gatului, cotului, genunchiului, incheietura mainii). Sunt frecvente papulele uscate, excoriatiile, lichenificarile, eritemul si edemul in jurul ochilor
  • adolescentului si adultului - leziunile sunt in principal placi uscate, lichenificate, hiperpigmentate situate in ariile de flexie si in jurul ochilor

La adult sunt frecvent intalnite doar manifestari reziduale : dermatita persistenta a mainilor, dermatita pleoapelor, dermatita retroauriculara.

Diagnosticul in dermatita atopica este prin excelenta clinic, nu exista nici un marker de laborator specific pentru dermatita atopica. Trasaturile esentiale pentru stabilirea diagnosticului de dermatita atopica includ pruritul si modificarile eczematoase cu un aspect tipic, legat de varsta si, cu o evolutie cronica sau recurenta.

Dermatita atopica - complicatii, evolutie naturala a bolii

Complicatiile in dermatita atopica sunt in principal infectioase cutanate (bacteriene, virale, fungice) datorita unei sensibilitati cutanate crescute la diversi agenti infectiosi. De asemenea, se poate intalni drept complicatie o dezvoltare staturo-poderala deficitara (prin regimuri alimentare gresite, privative). Nu sunt rare nici complicatiile locale sau sistemice ale terapiilor specifice dermatitiei atopice (in special ale corticoterapiei).
Nu sunt de neglijat nici complicatiile in dezvoltarea neuropsihica si emotionala ca si impactul negativ al bolii asupra relatiilor intrafamilale.

Din punct de vedere evolutiv, trebuie amintit ca dermatita atopica este o boala cu evolutie cronica si, uneori imprevizibila, marcata in mod tipic de acutizari ce se pot produce in ciuda unor ingrijiri optime.
Majoritatea cazurilor de dermatita atopica cunosc o ameliorare sau chiar disparitie la varsta adulta. Sunt insa posibile exacerbarile intermitente ale bolii pe tot parcursul vietii, frecvent in conditii de stress fizic sau emotional.
Este de asemena important de mentionat ca 50 % din copiii cu dermatita atopica dezvolta fie rinita alergica fie astm bronsic.

Dermatita atopica - tratament

Tratamentul dermatitei atopice cuprinde evitarea factorilor declansatori ai leziunilor, controlarea pruritului, suprimarea inflamatiei, refacerea barierei cutanate si inlaturarea anxietatii.

Principalele componente ale terapiei topice in dermatita atopica sunt : emolientele, dermatocorticoizii, inhibitorii de calcineurina.

Mijloacele sistemice de tratament includ agentii imunomodulatori, corticoterapia sistemica, antihistaminicele, fototerapia si sunt folosite in cazuri atent selectate de dermatita atopica (severe, refractare la tratamente topice, etc).

Schema terapeutica optima pentru un pacient se stabileste de catre medic in functie de aspectul clinic al leziunilor, varsta pacientului, patologie asociata, intolerante individuale, conditii de viata.

Este nevoie de o stransa colaborare intre familia copilului cu dermatita atopica, medicul de familie si pediatru.
Se recomanda apelarea la un dermatolog in urmatoarele situatii : dermatita atopica moderata sau severa, raspuns slab la corticoizi topici de potenta moderata, forme persistente de boala, cazuri cu exacerbari frecvente, complicatii ce necesita spiatalizarea si toate situatiile ce necesita instituirea unei terapii sistemice.

Dermatita atopica - masuri preventive importante, raspunsuri la intrebari frecvente

  • Este importanta pastrarea in spatiile de locuit a unei temperaturi constante, nu foarte ridicate ca si asigurararea unei umiditati potrivite a aerului (de evitat extremele : atmosfera prea uscata sau prea umeda)
  • Hainele ce vin in contact direct cu corpul ar trebui sa fie confectionate din materiale absorbante si neiritante (ideal, din bumbac); se recomanda ca spalarea hainelor sa se faca cu agenti de curatare blanzi, neparfumati - in farmacii exista produse specifice pentru persoanele care sufera de dermatita atopica - iar clatirea trebuie sa fie minutioasa, pentru eliminarea detergentului rezidual din materiale. Se recomanda evitarea materialelor tip lana sau sintetic
  • Nivelurile ridicate de stress si anxietate se coreleaza cu o scadere importanta a capacitatii de refacere a barierei cutanate. De aceeea este important ca pacientii sa isi acorde suficient timp pentru relaxare si odihna iar vacantele intr-o zona cu clima calda si uscata au adeseori efecte benefice
  • Este foarte important sa fie eliminati factorii ce determina xeroza(uscaciune cutanata), cum ar fi spalatul excesiv. Pielea trebuie mentinuta emoliata si supla. APLICAREA FRECVENTA A UNUI AGENT EMOLIENT CONFERA O STARE DE BINE PENTRU PIELE SI O PROTEJEAZA, FIIND CEA MAI IMPORTANTA MASURA IN TRATAMENTUL DERMATITEI ATOPICE. Se recomanda folosirea intotdeauna a unor sapunuri blande, neiritante sau a unor uleiuri de baie neparfumate
  • Aplicarea dermatocorticoidului recomandat de medic, se face ideal dupa baie, pe leziuni, de 2 ori pe zi. Si aplicarea agentilor emolienti se face tot dupa baie, ideal in primele 3 minute pentru a "captura" apa in piele
  • Testele alergologice (de tip "scratch test" sau intradermice), frecvent solicitate de familia copilului atopic, nu au utilitate. Testele de tip "patch" pentru detectarea unor alergii de contact se pot insa dovedi utile. Uneori, in cazuri selectionate, fara raspuns la masurile obisnuite de tratament, se pot dovedi utile diverse masuri de reducere a expunerii la alergeni din mediu sau testele alimentare de excludere
  • Stabilitatea emotionala a pacientului este foarte importanta pentru controlul bolii. In unele cazuri este necesara apelarea la un psiholog sau chiar initierea unei terapii (medicamentoase, hipnoza, masaj, etc.) pentru diminuarea si controlul anxietatii/depresiei
  • Spitalizarea de scurta durata poate fi uneori necesara, conducand uneori la o ameliorare rapida, prin schimbarea temporara a microclimatului si a starii emotionale, rupand astfel cercul vicios "mancarime - scarpinat" ("itch - scratch")
  • Nu se recomanda apelarea la terapii naturiste, leacuri babesti, produse "miraculoase" de provenienta exotica, ce pot adeseori agrava leziunile si complica diagnosticele si tratamentele viitoare

In dermatita atopica trebuie sa se apeleze la medicul specialist.