Info medical Articole medicale Sforait - sindromul de apnee in somn

Sforait - sindromul de apnee in somn

Dr. Ciomu Emilia Genoveva
Medic primar Pneumologie

Ce este sindromul de apnee in somn (SAS) ?

Sindromul de apnee in somn este caracterizat prin intreruperi (apnei) si/sau diminuari (hipopnee) repetitive ale fluxului de aer nasobucal in timpul somnului, fiecare cu o durata de minim 10 secunde. Aceste evenimente sunt cuantificate prin indicele de apnei si hipopnei/ora de somn (IAH). Un IAH peste 5 evenimente/h este patologic. Daca IAH este mai mare de 30/h, sindromul de apnee in somn (SAS) este sever.

Cum recunoastem sindromul de apnee in somn (SAS) ?

Sindromul de apnee in somn este recunoscut prin simptome nocturne si diurne. Simptomele nocturne ale sindromului de apnee in somn sunt : sforait puternic ce dateaza de ani de zile, apnei constatate de partener, somn agitat, neodihnitor, mictiuni frecvente in cursul noptii, transpiratii nocturne, cefalee matinala.
Simptomele diurne ale sindromului de apnee in somn sunt somnolenta diurna excesiva, tulburari de memorie, atentie si concentrare, oboseala, anxietate sau depresie, tulburari sexuale.
Somnolenta diurna excesiva este evaluata de pacient sau partener cu ajutorul scalei Epworth.

Scala de somnolenta Epworth

Daca doriti sa stiti cat sunteti de somnolent in cursul zilei, apreciati ce sansa aveti, fara sa fiti obosit, sa atipiti, sa motaiti sau sa adormiti, in urmatoarele 8 situatii statice :

  • cititi asezat
  • priviti la TV
  • asezat inactiv intr-un loc public (cinema, teatru, etc.)
  • pasager intr-o masina care ruleaza de o ora fara pauza
  • intins in pat dupa amiaza cand circumstantele o permit
  • asezat pe scaun vorbiti cu cineva
  • asezat linistit dupa o masa fara alcool
  • in masina oprita in trafic pentru cateva momente

Acest chestionar se refera la modul dumnoavoastra obisnuit de viata din ultimele zile. Chiar daca nu ati fost pus in vreo situatie din cele 8 enumerate, incercati sa va imaginati. Utilizand urmatoarea scala :

  • 0 = nici o sansa de a atipi sau adormi
  • 1 = sansa mica de a atipi sau adormi
  • 2 = sansa moderata de a atipi sau adormi
  • 3 = sansa mare de a atipi sau adormi

alegeti nota corespunzatoare fiecarei situatii in parte, apoi faceti suma.

Un total egal sau mai mare de 11 arata ca pacientul este somnolent si indica existenta unei tulburari de somn fara sa precizeze cauza.

Cum se stabileste diagnosticul de sindrom de apnee in somn (SAS) ?

Cand suspiciunea clinica de sindrom de apnee in somn (SAS) este foarte mare diagnosticul poate fi stabilit cu ajutorul poligrafului ventilator portabil. Aparatul se monteaza seara, pacientul doarme cu acest aparat la domiciliu si il returneaza a doua zi. Parametrii inregistrati sunt fluxul de aer nasobucal, efortul toracic, s aturatia oxigenului in sangele arterial, sforaitul, pozitia corpului. Medicul interpreteaza datele obtinute si stabileste daca exista un sindrom de apnee in somn (SAS) si tipul acestuia.

Polisomnografia (PSG) este metoda principala de diagnostic in patologia somnului (sindromul de apnee in somn, sindromul picioarelor nelinistite, narcolepsie, hipersomnie, unele forme de insomnie, parasomnii). Parametrii inregistrati in plus fata de poligraf sunt : electroencefalograma, electrooculograma, electromiograma muschiului mentonier care arata arhitectura somnului (stadiile somnului, trezirile si microtrezirile) si electromiografia (EMG) muschiului gambier anterior. Electromiografia (EMG) muschiului gambier permite stabilirea diagnosticului de sindrom al picioarelor nelinistite. Polisomnograful se foloseste in laborator si asistenta supravegheaza inregistrarea parametrilor pe parcursul intregii nopti. Datele inregistrate sunt interpretate de medic.

Diagnosticul de sindrom de apnee in somn (SAS) necesita un contex clinic evocator si un indice de apnei si hipopnei peste 5/h. Daca IAH este mai mare de 30/h, SAS este sever.
Severitatea sindromului de apnee in somn este data nu numai de valoarea IAH ci si de consecintele acestuia : scaderea concentratiei oxigenului (hipoxemiei) in sangele arterial si fragmentarea somnului. Scaderea concentratiei de oxigen in sangele arterial afecteaza intreg organismul, dar in special organele vitale : creierul si inima. Sindromul de apnee in somn (SAS) creste riscul de boli cardiovasculare. Daca pacientul cu sindrom de apnee in somn are hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac, angina pectorala, insuficienta cardiaca sau boli pulmonare severe consecintele pot fi dezastruoase.

Fragmentarea somnului este responsabila de somnul agitat, neodihnitor si de somnolenta diurna excesiva. Somnolenta diurna excesiva are consecinte imediate crescand riscul de accidente rutiere, accidente de munca si chiar casnice. Prin somnolenta diurna excesiva sindrom de apnee in somn (SAS) netratat poate avea consecinte vitale pentru pacient iar daca pacientul este sofer pe mijloacele de transport in comun, controlor de trafic aerian sau alte meserii in care o decizie gresita poate face victime inocente, riscurile pot fi incalculabile.

Cum se trateaza sindromul de apnee in somn (SAS)

Masuri generale :

  • scaderea greutatii corporeale
  • evitarea consumului de alcool dupa ora 18
  • evitarea consumului de somnifere
  • intreruperea fumatului

Tratamentul standard utilizat in cazul sindromului de apnee in somn (SAS) este CPAP (continuous positive airway pressure). Aparatul CPAP furnizeaza faringelui aer sub presiune cu ajutorul unei masti bucale sau faciale. Exista mai multe tipuri de aparate :

  • CPAP - aparatul furnizeaza o presiune constanta stabilita de medic in laborator pe durata somnului
  • AutoCPAP - aparatul furnizeaza o presiune variabila in functie de evenimentele detectate, de pozitia corpului si de stadiile somnului
  • BIPAP - aparatul furnizeaza doua nivele de presiune, o presiune mai mare in inspir si o presiue mai mica in expir

Eficienta tratamentului este 100% pe toata durata utilizarii. Tratamentul adecvat fiecarui pacient este stabilit de medic.

Alternative terapeutice :

  • proteza de avansare mandibulara
  • terapia laser a valului palatin

Care sunt beneficiile tratamentului sindromului de apnee in somn (SAS) ?

  • amelioreaza calitatea somnului si a vietii
  • scade riscul de boli cardiovasculare (hipertensiunea arteriala, infarctul miocardic, cardiopatia ischemica, tulburarile ritmului cardiac, accidentul vascular cerebral, etc.)
  • scade riscul de accidente rutiere prin scaderea somnolentei diurne excesive
  • scade riscul de accidente de munca si casnice
  • creste eficienta muncii

Care sunt pacientii care ar trebui sa efectueze polisomnografia (PSG) ?

  • Pacientul tipic - barbat de varsta medie, obez, sforaitor, somnolent
  • 30 % din pacientii cu sindrom de apnee in somn (SAS) nu sunt obezi. Nici femeile nu sunt crutate. Dupa menopauza sansa femeilor de a face sindrom de apnee in somn (SAS) este egala cu a barbatilor.
  • obezi, sforaitori si somnolenti cu boli cardiovasculare si respiratorii
  • personalul care raspunde de siguranta transporturilor rutier, aerian, etc.
  • persoanele care au suferit un accident rutier

Va recomandam sa cititi si articolul :