Info medical Articole medicale Testicul necoborat - criptorhidia

Testicul necoborat - criptorhidia

Testiculele, organe reproductive masculine ce produc atat sperma cat si testosteronul, se formeaza in perioada intrauterina in abdomenul fatului si incep sa coboare din caviatatea abdominala inainte de nastere.
In mod normal, la nastere, testiculele se gasesc in scrot (punga de la baza penisului). Cand un testicul nu se palpeaza in scrot consideram ca este vorba de testicul necoborat sau criptorhidie, afectiune intalnita la aproximativ 3 - 5 % dintre nou-nascutii la termen. Aceasta anomalie este mult mai des intalnita la prematuri (pana la 30 - 40 % dintre copii au la nastere testicul necoborat). Nu se cunosc cauzele ce determina aceasta afectiune, dar la peste jumatate dintre acesti copii testiculul va cobori pina la varsta de 6 luni fara nici un fel de interventie terapeutica.

Medicul este cel care va decide daca sunt necesare investigatii suplimentare (ecografie abdominala, RMN Rezonanta magnetica nucleara, CT (tomografie computerizata abdominala) cu ajutorul carora se poate stabili pozitia in abdomen a unui testicul necoborat sau consult de chirurgie pediatrica.

Din punct de vedere al pozitiei lui, un testicul necoborat poate fi :

Testicul necoborat - criptorhidie
  • partial coborat (situat in zona abdominala, prepubiana) - 1, 2, 3
  • ectopic (situat de obicei in in alt loc decat traiectul normal) - 4, 5, 6
  • retractil (testicul care uneori urca in abdomen, dar care poate fi palpat in scrot in conditiile in care copilul este linistit)

Nu exista simptome specifice pentru testicul necoborat. Adesea scrotul pare mai mic sau este asimetric. Complicatia cea mai de temut este torsiunea de testicul care este insotita de durere, stare generala alterata, varsaturi. Torsiunea de testicul reprezinta o urgenta pediatrica a carei rezolvare este chirurgicala.

Un testicul necoborat nu se dezvolta normal sau chiar poate degenara malign.
Riscul pentru cancerul testicular este de aproximativ 20 - 30 de ori mai mare la barbatii care au avut permanent un testicul necoborat in scrot; acestia trebuie examinati periodic de medicul urolog.
Deasemenea sterilitatea este de aproximativ 10 % la acei barbati care au un testicul necoborat (spermatozoizii se formeaza la nivelul testiculului la o temperatura cu circa 1 grad Celsius inferioara temperaturii normale a organismului). Pe de alta parte barbatii care au avut permanent un testicul necoborat pot procrea.

Daca la examinarea nou-nascutului medicul pediatru deceleaza absenta testiculului din scrot probabil ca va astepta timp de 6 luni (in aceasta perioda testiculul poate cobora). La fiecare consultatie este obligatorie si examinarea vizuala si prin palpare a testiculelor. Daca dupa varsta de 6 luni testiculul nu a coborat este necesara si o consultatie la chirurgul pediatru care va decide necesitatea altor investigatii precum si momentul cand trebuie intervenit chirurgical (de obicei in jurul varstei de 1 an, dar nu mai tarziu de 2 ani). Interventia se face sub anestezie generala, de obicei pe cale laparoscopica. Aceasta interventie prin care testiculul se repune in scrot se numeste orhipexie.

O alta modalitate de tratament dar cu sanse mai mici de reusita (10 - 20 %) este terapia hormonala prin care copiilor li se administreaza hormoni, ce vor determina coborarea testiculului, usurand sau chiar excluzand interventia chirurgicala. Desigur acest tip de tratament se adreseaza anumitor cazuri, in functie de localizarea testiculului.

Daca un testicul este malformat majoritatea medicilor recomanda extirparea acestuia pentru a preveni o eventuala degenerare maligna, mai tarziu.

Dupa ce copilul a fost operat pentru coborarea testiculului trebuie :

  • controlat pentru a verifica locul operatiei si a depista eventuale semene locale de infectie sau complicatiile
  • sa evite traumatismele zonei genitale

Parintii care observa orice anomalie (testicul mare, testicul absent sau asimetrie in dezvoltare) trebuie sa se adreseze medicului pediatru.