Info medical Articole medicale Mamografia sau ecografia mamară

Mamografia, ecografia mamară

Mamografia şi ecografia mamară sunt două investigaţii imagistice cu valoare complementară în depistarea precoce a cancerului mamar, acest tip de cancer fiind cel mai frecvent tip de cancer în România şi în Europa (25 % din toate cancerele nou diagnosticate în 2019, urmat de cancerul de colon 12 % şi cancerul de col uterin 9 %).

Imagistica lucrează în alb, negru şi tonuri de gri.
Procesele înlocuitoare de spaţiu (chisturi, tumori) se proiectează pe mamografie albe (opacităţi), iar în ecografie ele apar negre (formaţiunile lichidiene - chistice) sau gri (formaţiunile solide - tumorile).

Structura sânului este o caracteristică individuală şi se modifică odată cu vârsta şi statusul hormonal.
Sânii denşi, cu structură preponderent glandulară au o structură albă atât pe mamografie cât şi pe ecografie, deci nu vor putea oferi o bună vizualizare a tumorilor în mamografie (opacităţi albe care se pierd în densitatea albă a sânului).
Sânii cu structură preponderent adipoasă vor avea o structură negru-gri, atât pe mamografie, cât şi pe ecografie, deci nu vor putea oferi o bună vizualizare a tumorilor în ecografie, în această situaţie ele fiind mai bine vizibile mamografic.

Focarele de microcalcificări – adesea primul semn, de debut, al unei malignităţi mamare, nu se pot vizualiza decât în mamografie; ele nu se văd pe ecografie şi nici pe RMN mamar, iar atunci când există se pot vizualiza (strict mamografic) şi cu un an doi înainte de dezvoltarea formaţiunii tumorale.

La femeia tânără, cu structură mamară predominant fibroglandulară şi o probabilitate mai mică de neoplazie, metoda de primă intenţie în examinarea sânului este ecografia mamară.
După vârsta de 40 de ani (sau mai devreme la femeia cu antecedente familiale de neoplazie la vârstă tânără) metoda de primă intenţie în examinarea sânului este mamografia, pentru depistarea focarelor de microcalcificări, urmată de ecografie, pentru depistarea proceselor înlocuitoare de spaţiu – mai ales dacă sânul are o structură glandulară densă sau mixtă.

De asemenea, orice opacitate nodulară depistată mamografic sau asimetrie de densitate, necesită o evaluare ecografică suplimentară care va caracteriza specific tipul de leziune.

Mamografia are doze de radiaţii mici, comparabile cu un zbor cu avionul dus-întors până la Londra. Pentru comparaţie – doza din examinarea CT (tomografie computerizată) a unui singur segment, de exemplu CT de torace sau abdomen, este cât 20 de mamografii. Doza radiaţie sau mamografie = 0.4 mSv; doza CT torace = 10 mSv (examenul CT având la rândul său o doză de radiaţii bine tolerată de organism). Facând o mamografie simplă anual (recomandabil de la 40 de ani), în 20 de ani se va cumula o doză de radiaţii comparabilă unui singur examen CT (a toracelui de exemplu).

Făcând o mamografie simplă anual (recomandabil de la 40 de ani), se poate depista cancerul ductal (cel mai frecvent tip de cancer mamar) încă din stadiul 0 (în situ, neinvaziv, fără depăşirea membranei bazale a peretelui ductal) prin depistarea focarelor de microcalcificări, chiar şi cu 1 - 2 ani înaintea celorlalte metode (ecografie sau RMN mamar) care depistează boala neoplazică abia în stadiul tumoral (invaziv, tumori de la 5 mm), acest interval de timp câştigat în faţa unui alt stadiu de boală necesitând tratamente mult mai simple şi crescând considerabil şansele la viaţă.

Limitele mamografiei vin din faptul că nu toate cancerele dau acest semn pe mamografie. De asemenea opacităţile nodulare sau asimetriile de densitate pe mamografie vor fi caracterizate specific în eco sau RM (conţinut lichidian şi / sau solid, contururi vizibile în totalitate din orice plan pe ecografie, care poate aprecia şi supleţea leziunii şi a ţesuturilor peritumorale prin funcţiunea elastografică sau chiar manual).

Rezumând : mamografia depistează focare de microcalcificări maligne ca prim semn în cancerul ductal (cel mai frecvent din toate tipurile de cancer mamar), înainte ca ecografia sau examenul RMN mamar să deceleze modificări.
Reversul medaliei : nu toate cancerele dau microcalcificări, caz în care, dacă pe mamografie apar zone dense (albe) ele pot cuprinde mase tumorale, albe şi ele, deci nevizualizabile mamografic, dar decelabile ecografic (unde apar negru-gri în structura albă a ţesutului glandular mamar).

Cu alte cuvinte, fiecare dintre cele două investigaţii, mamografia sau ecografia mamară, ne poate trimite către chirurgie, cu cealaltă investigaţie în regulă. Este eronat a se crede că mamografia şi ecografia mamară se exclud sau se înlocuiesc una pe cealaltă. De asemenea, nu se poate spune că una este "mai bună" decât cealaltă, ci fiecare din ele acoperă o anumită parte a spectrului de diagnostic în cancerul mamar !