Ateroscleroza

Ateroscleroza - principala cauza de mortalitate si morbiditate din tarile dezvoltate, consta, in esenta, in reducerea lumenului vascular prin depuneri de lipide in peretii vaselor formand placile de aterom, care micsoreaza aportul de sange la tesuturi, generand suferinte de tip ischemic.

Ateroscleroza - factori de risc

Studiile epidemiologice au evidentiat numerosi factori care contribuie la aparitia si progresia aterosclerozei. Inaintarea in varsta, sexul si predispozitia genetica sunt factori neinfluentabili. Desi sexul masculin este un factor de risc important, ateroscleroza este o problema majora si pentru femei, riscul crescand in cazul utilizarii contraceptivelor orale si dupa menopauza, de regula, simptomele apar cam cu 10 ani mai tarziu ca la barbati.

Hipertensiunea arteriala (valori peste 135 mm Hg pentru sistolica si peste 90 mm Hg pentru diastolica - persistent) este un factor de risc major pentru bolile cardio-vasculare, iar tratamentul eficient al acesteia duce la scaderea riscului.

Nivelul crescut al colesterolului seric este principalul factor de risc al aparitiei aterosclerozei, in special fractiunea LDL.

Alti factori de risc in cazul aterosclerozei : fumatul, toleranta alterata la glucoza, obezitatea si sedentarismul. Combaterea sau corectarea lor prin mijloace specifice scad riscul dezvoltarii sau progresiei aterosclerozei.

Factori de risc nemodificabili :

  • varsta inaintata
  • sexul masculin
  • anamneza familiala

Factori de risc modificabili, independenti :

Ateroscleroza - patogenie

Initial, exista un influx de lipoproteine cu densitate joasa (LDL) si monocite sangvine in portiunea subintimala a peretelui vascular, probabil intr-o zona de leziune aendoteliului vascular. O parte din LDL sunt fagocitate de catre macrofage, contribuind la formarea celulelor spumoase. In consecinta, apare un nucleu central necrotic de lipide extracelulare, acoperit de un strat fibros. Procesul implica migrarea tesutului muscular neted, proliferarea si sinteza de colagen cu constituirea placii de aterom ce ingusteaza lumenul arterial. In general, o reducere a diametrului luminal cu peste 70 % este necesara pentru a limita semnificativ fluxul sanguin, generand simptomele specifice ischemiei cronice.

Stratul fibros ce acopera placa aterosclerotica se poate rupe sau fisura, permitand contactul sangelui circulant cu lipidele trombogenice din placa; in interiorul placilor si/sau in peretele vascular pot apare hemoragii cu activare plachetara, aparitia fibrinei si formarea consecutiva a trombului (chiagului de sange) care limiteaza suplimentar fluxul de sange pana la ocluzie completa a vasului, generand accidentele vasculare - sindroamele coronariene acute (infarctul miocardic), accidentele vasculare cerebrale, sindroame de ischemie acuta a membrelor.

Ateroscleroza - sindroame clinice

Ateroscleroza determina manifestari clinice distincte, in functie de localizarea si extinderea placilor de aterom la nivelul patului vascular, astfel :

  • ateroscleroza arterelor coronare determina angina pectorala si infarctul miocardic
  • ateroscleroza arterelor ce iriga creierul determina atacuri ischemice tranzitorii si stroke
  • ateroscleroza arterelor periferice genereaza claudicatie intermitenta si gangrena membrelor (arterita)
  • ateroscleroza arterelor mezenterice determina ischemie mezenterica si infarct intestinal
  • ateroscleroza aortei, cu aparittia de dilatatii anevrismale ce predispun la disectie sau ruptura de aorta

Asadar, ateroscleroza este o boala hetrogena si complexa, cu localizari diverse care se dezvolta in timp, de-a lungul anilor, uzual deceniilor. Aparitia si dezvoltarea placilor de aterom este un proces discontinuu, in stransa legatura cu factorii de risc amintiti; initial este un proces silentios, asimptomatic, pe masura progresiei ingustari fluxului sanguin devine manifest clinic.

Ateroscleroza - prevenire si tratament

Se considera a fi obiectivul major al politicilor de sanatate publica, data fiind amploarea fenomenului si implicatiile sale. Atentia se indreapta, fireste, asupra factorilor de risc modificabili.

In primul rind, combaterea hipercolesterolemiei - elementul trigger (declansator) al aterosclerozei. Se au in vedere: controlul periodic (anual) al spectrului lipidic - colesterol total, LDL si HDL colesterol, trigliceride, pentru decelarea precoce a dislipidemiei si tratamentul ei corespunzator, incluzand mijloace dietetice, medicamentoase si nonmedicamentoase (exercitii fizice regulate), in special la persoanele cu antecedente familiale de ateroscleroza.

Combaterea fumatului, acest viciu nociv si distrugator cu tropism vascular, este obligatoriu si binevenit la orice varsta; oprirea fumatului scade semnificativ riscul accidentelor vasculare, creste durata de viata si nu in ultimul rand, calitatea vietii.

Controlul optim al valorilor tensiunii arteriale (mentinerea tensiunii arteriale sub 135/90 mm Hg) este un obiectiv major, stiut fiind faptul ca valorile tensionale mari cresc stressul parietal vascular, accelerand evolutia leziunilor de ateroscleroza si determinind accidentele vasculare. Masurile sunt cele cunoscute - reducera aportului alimentar de sare si tratamentul specific antihipertensiv.

Depistarea tolerantei alterate la glucoza sau diabetului zaharat care accclereaza aterogeneza, prin controlul periodic al glicemiei si adoptarea dietei corespunzatoare, eventual tratament specific.

Combaterea sedentaritatii si a obezitatii sunt alte obiective importante, date fiind interrelatia lor cu procesul aterosclerotic. Controlul aportului caloric adaptat activitatii curente, evitarea exceselor alimentare, exercitiul fizic regulat sunt masurile necesare pastrarii greutatii corporale optime.

Ceilalti factori de risc nemodificabili (varsta, sexul, predispozitia genetica) sunt importanti de cunoscut si de luat in calcul, cumulul factorilor de risc accelerand procesul aterosclerotic si aparitia complicatiilor.

Exista si mijloace de tratament eficiente in ateroscleroza - statinele - care, pe langa efectul lor hipocolesterolemiant au si efect direct asupra placilor de aterom pe care le stabilizeaza (nu mai cresc, nu se mai rup) si - atiagregantele plachetare - banala aspirina - care luata zilnic in doza mica (75 - 325 mg) scade semnificativ riscul de accidente vasculare majore.

Informandu-ne si urmand indicatiile medicului specialist, putem totusi tine piept acestui flagel - ateroscleroza.


Va recomandam sa cititi si articolul :