Info medical Articole medicale Cancerul - de ce se îmbolnăvesc oamenii de cancer ?

Cancerul - de ce se îmbolnăvesc oamenii de cancer ?

Cancerul - majoritatea ne-am izbit de acest cuvânt, fie că l-am auzit sau vazut la ştiri, ne-a spus o cunoştinţă despre el, fie că am citit pe internet, despre această boală grea şi meschină, care nu face nicio diferenţă între oameni atunci când îi loveşte. Termeni ca tumoră, neoplazie, neoplasm, malignitate, sunt folosiţi ca sinonime pentru a denumi cancerul. Din nefericire, această maladie poartă cu ea conotaţii şi încărcături emoţionale negative în orice context ar fi ea întâlnită. La momentul actual al dezvoltării şi cercetării ştiinţifice, nu există certitudinea cauzei apariţiei acestei boli, excepţie fiind cancerul pulmonar, a cărui cauză este strâns legată de cea a consumului de ţigarete şi unele tipuri de cancer de col uterin, sau unele tipuri de cancere aparţinând capului şi gâtului, în care infecţia cu anumite tulpini de virus HPV este necesară, dar nu suficientă, pentru a favoriza apariţia acestora.

"De ce se îmbolnăvesc oamenii de cancer ?" este o întrebare la care nimeni nu are un răspuns sigur şi de aceea subiectul suscită interes şi nenumărate speculaţii în jurul său. Nu exista decât semne vagi ale apariţiei cancerului, iar când este desoperit, este deja într-un stadiu deja avansat, în care tratamentele nu mai sunt la fel de eficiente dacă ar fi aplicate în stadii de început. Motivul pentru care mai este numit "boala cu o mie de feţe" este faptul că nu doare, semnele şi simptomele cancerului fiind adesea silenţioase, mimând afecţiuni peste care trecem uşor cu vederea. Durerile apar deja în stadii destul de avansate, atunci când boala a crescut destul şi invadeaza în vecinatate, sau poate chiar la distanţă.

Aproximativ fiecare organ poate fi afectat de boală, începând de la piele, cap, gât, muşchi, stomac, ficat, intestine, rinichi, vezică, aparatele reproducătoare masculine şi feminine, glande şi nu în ultimul rând, plămânii şi glandele mamare.

În anul 2012 au fost înregistrate la nivel global 14,1 milioane de cazuri de cancer, iar dintre acestea 7,4 milioane au fost la populaţia masculină, iar 6,7 milioane la populaţia feminină.

În ordinea descrescătoare a frecvenţei pe glob, cele mai frecvente localizări ale cancerului sunt : plămânii (ambele sexe), sânul, colonul şi rectul (ambele sexe), prostata la bărbaţi şi cancerul gastric / de stomac (ambele sexe).

Cu fiecare an, numărul cazurilor noi creşte, iar în anul 2035 este estimat că se va ajunge la 24 milioane de oameni afectaţi de cancer. Dacă facem un exerciţiu de imaginaţie, acest numar depăşeşte cu mult populaţia Romaniei !

Cu toate acestea, dacă ar fi să reducem factorii de risc modificabili (sedentarismul, dieta, fumatul, alcoolismul, factorii reproducători, infecţioşi, etc.), rămânând doar cei nemodificabili (sexul, înaintarea în vârstă, terenul genetic, alături de cel imunitar), şi asociind un rol din ce în ce mai important prevenţiei, aproximativ 50 – 80 % din cancere ar putea fi în mod eficient prevenite.

Poate că este greu ca de "luni" să renunţăm la fumat, să ne apucăm să facem mişcare fizică, să mâncăm mai sănătos, într-un cuvânt, să le facem pe toate deodată, însă, aducând treptat câte o modificare benefică în vieţile noastre, consecinţele sunt inestimabil de valoroase.

Nu trebuie să fim neapărat bolnavi ca să ajungem la medic. Prin controalele stării de sănătate putem depista, în limitele oferite de ştiinţă şi tehnologie, stadiile incipiente ale acestei boli nemiloase, cu o mie de feţe, care nu doare şi loveşte oamenii aparent în plină stare de sănătate.

Printre cele mai frecvente avertismente pe care ni le transmite corpul şi care ar trebui să ne ridice semne de intrebare asupra stării de sănătate se numără :

  • orice pierdere de sânge neobişnuită
  • tuse sau răceală care "nu mai trece"
  • lipsa poftei de mâncare insoţită de scaderea involuntară în greutate cu mai mult de 10 % din cea iniţială
  • o stare de oboseală inexplicabilă şi persistentă
  • o rană care nu se vindecă, o "umflatură" care nu dispare
  • modificarea aparentă în dimensiuni, formă si culoare a unei aluniţe
  • modificari ale tranzitului intestinal obişnuit care nu dispar şi afectează calitatea vieţii
  • tulburari ale tranzitului urinar
  • modificări persistente ale vocii sau ale inghiţirii

Începând cu vârsta adultă, fiecare femeie ar trebui sa practice o dată pe lună autopalparea sanilor, iar începând cu 25 - 30 de ani, un control clinic anual, efectuat de un profesionist în domeniul medical este de preferat pentru a câştiga timp inestimabil de preţios. Ulterior, de la vârsta de 40 de ani, la aceste controale se adauga şi mamografia de control, la recomandarea unui specialist.

Din fericire, o dată cu introducerea examenului Babes - Papanicolau în anii '60, numărul de cazuri de cancer de col uterin a scăzut cu aproape 80 % ! Acest tip de test-screening efectuat la timp şi conform recomandarilor specialistului de organ, poate salva milioane de vieţi, iar durata de investigare scurta şi rapiditatea rezultatelor îl fac deosebit de valoros.

De asemenea, o dată cu introducrea în screening-ul cancerului colo-rectal a colonoscopiei şi a testelor hemocult-fecale, numărul cazurilor de cancr de colon a scăzut cu 3 % pe an, începând din 2003, însă un numar tot mai mare de tineri au fost afectati de boală.
Oamenii de ştiinţă recomadă ca vârsta de la care se începe procedura de urmărire să fie stabilită în urma unei consultatii de specialitate în care se analizează factorii de risc, atât personali, cât şi istoricul familiei din care provine persoana ce doreşte să se ingrijeasca de acest aspect.

Cancerul de prostata este al doilea cel mai comun cancer la bărbaţi la nivel global, iar în Europa acesta se afla, din nefericire, pe locul întâi. În ceea ce priveşte vârsta de la care se poate începe screening-ul pentru aceasta afecţiune, părerile sunt împărţite, unii autori sunt de părere că vârsta de 40 - 45 de ani ar putea reprezenta punctul de pornire al controalelor, iar după alţii, vârsta ar fi de 50 de ani.

Din nefericire pentru cancerul de plămân încă se lucrează la propuneri pentru depistarea la timp a cazurilor, însă niciun model nu a fost adoptat în unanimitate pana la ora actuala. În Statele Unite ale Americii a fost recomandată testarea prin tomografie computerizată cu doza scazuta de radiaţii a persoanelor care :

  • sunt mari fumatori (fumează 1 pachet, sau mai mult, pe zi), şi
  • actualmente încă mai fumează sau au abandonat acest obicei cu mai puţin de 15 ani în urma, şi
  • au vârsta cuprinsă intre 50 - 85 de ani

Desigur, decizia de a efectua aceste testări trebuie întotdeauna cantarită în balanţa riscurilor şi beneficiilor, pentru că fiecare test vine însoţit de riscurile sale. Însă în cazul acestor boli, întotdeauna preventia este cea mai bună apărare. Nu lăsaţi chiar şi o mica modificare "pe maine", întrucât mâine poate fi deja târziu. Uitaţi de acel "ultim fum", lăsaţi la raft alimentele depre care ştiţi că nu sunt sănătoase, beţi mai degrabă un pahar de apă în defavoarea unuia cu suc acidulat şi ieşiţi sa faceţi o plimbare în parc când este frumos afară. Oare nu merită să acţionaţi de pe acum pentru aceste schimbări deosebit de valoroase pe termen lung ?