Info medical Articole medicale Diagnostic steatoza hepatica

Diagnostic steatoza hepatica

Majoritatea pacientilor cu steatoza hepatica sunt asimptomatici, desi la o abordare mai atenta, multi dintre acestia descriu simptome nespecifice ca oboseala, stare generala influentata, jena sau dureri in hipocondrul drept.
Pacientii cu boala avansata pot prezenta semne de ciroza : ascita, edeme sau icter.
Adesea boala este diagnosticata intamplator, in urma depistarii unor teste medicale anormale la examene de rutina : transaminaze crescute, aspect ecografic sugestiv.

Steatoza hepatica poate exista in absenta oricaror semne obiective la examenul clinic.
La pacientii la care steatoza hepatica este determinata de consumul de alcool, pot fi evidente efectele extrahepatice ale acestuia : pierdera masei musculare, cardiomiopatia, pancreatita, neuropatia periferica, dar si hepatomegalia. Hipertensiunea portala este mai rara la acesti pacienti.

In cazul ficatului gras de cauza non-alcoolica (NAFLD), hepatomegalia este de asemenea frecvent intalnita, dar in cazul unei forme mai avansate, stigmatele hipertensiunii portale sunt mai frecvent evidente : ascita, edeme, stelute vasculare, varice, ginecomastie si tulburari menstruale. In cazul etiologiei medicamentoase, evolutia poate fi fulminanta.

Splenomegalia poate face parte din tabloul unei ciroze pe fond de steatoza.

Steatoza hepatica poate avea complicatii.
Continuarea consumului de alcool poate produce agravarea suferintei hepatice, cu posibila evolutie catre hepatita alcoolica sau chiar ciroza hepatica. Un studiu efectuat in Danemarca a stabilit faptul ca pacientii diagnosticati cu steatoza hepatica de origine alcoolica au un risc crescut de mortalitate si un risc crescut pentru malignitati, in special pentru hepatocarcinom (1).

La pacientii cu NAFLD (steatoza hepatica non-alcoolica), NASH (steatohepatita nonalcoolica) poate progresa catre ciroza hepatica, asociind complicatii precum varice esofagiene, hemoragii din varicele esofagiene, ascita, encefalopatie hepatica si insuficienta hepatica. Rata progresiei este evident mai mare in cazul coexistentei NASH cu o alta hepatopatie (de exemplu hepatita virala cronica) sau consumul de alcool cu hepatopatie alcoolica consecutiva. Diabetul necontrolat si hipertrigliceridemia par de asemenea a prezice un grad mai mare de fibroza hepatica. Rata aparitiei carcinomului hepatocelular este similara cu alte suferinte hepatice cronice (2).

Steatoza hepatica poate fi intalnita la examenul histopatologic in urmatoarele conditii :

  • Consumul de alcool in exces
  • NASH (steatohepatita non-alcoolica) - diagnosticul de NASH se va stabili doar daca se poate exclude consumul de alcool (peste 20 g/zi dupa unii autori, peste 10 g/zi dupa altii)
  • Suferinte hepatice induse de medicamente (de exemplu de acid valproic, tetraciclina, zidovudina, amiodarona, maleat de perhexilina, metotrexat, corticosteroizi sau estrogeni)
  • Steatoza hepatica acuta in sarcina - aceasta poate aparea in sarcina si cel mai probabil rezulta din interactiunea materno-fetala in legatura cu anomalii genetice la nivelul beta-oxidarii mitocondriale a acizilor grasi.
  • Tulburari de metabolism
  • Sindrom Reye

Investiagtiile imagistice utile in diagnosticul steatozei hepatice sunt :

Pentru evaluarea gradului fibrozei hepatice consecutive unei eventuale steatohepatite cronice se pot folosi teste neinvazive ca Fibroscan sau Fibrotest sau in anumite cazuri poate fi indicata efectuarea unei punctii biopsii hepatice.


Bibliografie :

  • Jepsen P., Vilstrup H., Mellemkjaer L., Thulstrup A.M., Olsen J.H., Baron J.A., et al. Prognosis of patients with a diagnosis of fatty liver - a registry-based cohort study. Hepatogastroenterology. Nov-Dec 2003;50(54):2101-4. [Medline].
  • Hashizum. Primary liver cancers with NASH. Eur J Gastoenterol Hepatol. Oct 2007;19:827-34.

Celelalte sectiuni ale articolului despre steatoza hepatica :